Scrie ca si când nimic nu a mai fost scris!

Valeria Paștiu-Gușeilă

      O poartă a destinului literar s-a deschis pentru Valeria Paștiu-Gușeilă în anul 2015, când a publicat primul său volum de versuri și proză scurtă, purtând titlul „ Pașii gândului meu”. Ieșise în lume câțiva ani înainte ( după ce s-a pensionat ) având un blog de poezii pe internet și apărând la inițiativa nepoatei sale Rodica, pe o pagină web în Italia „ Români pentru români”. Debutul adevărat al Valeriei Paștiu-Gușeilă așa cum mărturisește într-un interviu luat de reporterul Victor Neghină, este legat însă de Cenaclul George Topîrceanu din Sibiu și revista „ Rapsodia”. Evenimentul s-a produs în aprilie 2012 și de atunci publică constant, fie poezie, fie proză scurtă în această revistă cu apariție lunară. A mai publicat sporadic și în câteva reviste din țară: în revista „Lumea Credinței, în „Vatra Veche” care apare în Târgul Mureș, în „ Alba Iulia Cultural ”, în „ Lohanul de Huși”, în revista brașoveană „Claviaturi ” . A fost membră activă a Cenaclului „ Artforall”. Valeria Paștiu-Gușeilă s-a născut în octombrie 1948, în satul Pojorta, comuna Lisa, jud. Brașov, într-o familie de țărani. A profesat ca economist în Sibiu. Actualmente îi place să spună că este aspirantă la un post permanent și titrat de negustor de dimineți senine. În poemele sale se reflectă o pornire plină de speranță, aducând elogii naturii, satului natal, părinților și strămoșilor, binelui, onestității. Uneori devine pragmatică și conceptuală. Câteva din poeziile sale, pe care le vom enumera cronologic, sunt îndeajuns pentru a întări cele spuse anterior: „ Invocație”, „Pelerinaj la vatra strămoșească”, „ A viețui cu puțin” , „ Multiversul”, „ Cheia pașilor (re)porniți ”.